Multe de povestit...

chiar am multe de povestit, dar e 12 noaptea (cum imi place mie sa zic) si sunt rupta de somn...am tot alergat de azi dimineata de la 8, sunt treaza doar pentru ca astept sa vina Mitza, care cred ca s-a pierdut prin Barcelona sau ma tot minte pe mine ca e pe drum :) oricum, abia astept sa il vad, e tot ce voiam sa va zic in seara asta :) restul maine, sper sa fiu mai in forma...cu toate ca :))
somn usor!

Azi am primit telefonul decisiv !! :) Peste exact o saptamana incep stagiul si sunt mandra de mine ! I-am convins de dinamisul si dorinta mea de implicare :)) in sfarsit! recunosc ca aveam emotii, fusesem sa ii vad acum o sapt si imi puneam tot felul de intrebari. Dar vorba aia...totu'-i bine cand se termina cu bine ! Ce sa zic? E totusi un inceput si eu cred in mine! :)
Vestea cea proasta e ca mi s-a stricat calcu', pe care il am deja de doi ani si care oricum incepuse sa imi faca figuri de ceva timp, asa ca maine cred ca o sa dau o tura sa vad ce oferte sunt, ca sa fac o investitie de durata! Tocmai vorbesc cu Sorina (prietena mea care e la Nice, aici fixul e ilimitat, spre norocum nostru! :)) ) si face misto de mine :)) Zice sa imi iau un Apple din ala aurit cu Swarovski :)) I-am zis ca raman la varianta Basic doar cu cateva diamante incrustate :))) Cred ca e cam tarziu si de aia o luam razna ! Tocmai vorbesc cu un "amic simpatic" cum imi place mie sa ii zic pe net si imi propune sa-mi faca reclama la blog si ca asta o sa ma coste bani grei :)) I-am zis ca eu ar trebui sa va iau eu banii, dar deocamdata "fara taxa de intrare la viata mea privata" :)
Ma bag la somn ca e tarziu deja si maine incep cursurile la 8:15...noroc ca Fir are si el cursuri de la 8 si asa ne trezim in acelasi timp, bem cafeaua, dupa care ne pregatim si plecam impreuna spre fac. Spre fericirea mea, pentru ca urasc sa ma trezesc inaintea lui si sa il vad dormind inca la caldurica cand eu trebuie sa plec :))

Concert au Zénith Sud - "Amoureux au ban public"

Inca am emotii si inca sunt fericita...aseara am fost la concert, a fost frumos :) Si nu unul oarecare...E vorba despre oameni care lupta impotriva limitelor, impotriva granitelor, atunci cand vine vorba despre iubire...din pacate nu traim intr-o lume utopica!
Din pacate legile privind imigrantii din Franta sunt foarte dure, chiar si atunci cand acestia sunt implicati intr-o relatie oficializata cu o persoana de nationalitate franceza sufera enorm, pentru ca de cele mai multe ori sunt expulzati. Evenimentul a fost unul de informare si sensibilizare a publicului, au existat mici dezbateri, cupluri care si-au dezbatut cauza, in mare parte artisti care au venit sa ii sustina. A fost ceva special...recunosc :) "touché"
Cel mai mult m-am bucurat pentru Ayo, de fapt ea mi-a astras atentia cand am vazut prima data afisul: o artista de origine nigeriana, care canta de ingheti ! Daca nu ati auzit inca de ea e pacat :)
Am fost placut surprisa si de Sandra Nkake, tot de origine africa, cu o voce care m-a lasat fara cuvinte si un show pe cat de simplu si modest, pe atat de perfectionist si reusit! (chiar daca aparent nu as fi zis, e ciudat..chiar tre' s-o vezi ca sa intelegi). Cred ca cel mai bun cuvant pentru ce stie ea sa faca pe scena e originalitatea! Pe bune! E divina! Oamenii erau extaziati! Mi-a placut mult si nu o sa o uit curand! Bravo, Sandra! E ceea ce numesc un artist adevarat! :)
Au mai fost si altii, au cantat frumos, dar nu m-au impresioant la fel de mult...
Ce am observat insa aici, in Franta, e ca artistii sunt Artisti ! De ce zic asta? De ce simt ca oamenii ii respecta si ca mor de fericire atunci cand ii vad pe scena? In afara de faptul ca pentru a ii putea vedea oamenii platesc (de exemplu pentru biletul de ieri am platit 20Euro - nu mi se pare enorm avand in vedere faptul ca au fost 6 artisti/grupuri), iar ei au in spatele lor trupe, oameni buni! Adica instrumentisti de cea mai inalta calitate, profesionisti care sunt trup si suflet acolo, toate astea se simt! Oameni pe care ii respecti pentru ca atunci cand ies de pe scena iti vine sa aplauzi si sa te ridici in picioare, sincer! Ai vrea sa nu se mai termine! Pentru ca si solistii stiu sa cante cel putin la chitara! Chiar stateam si ma gandeam aseara...cred ca instrumentul asta a fost singurul care nu a parasit scena...:) (Stiu ca Firfi a fost si el extaziat, e artistul meu in devenire! :) )
Am petrecut vreo 6 sau 7 ore aseara, dar oboseala am simtit-o abia spre final, era vreo 1 am! Organizrea a fost impecabila pana la final, dupa concert ne-a fost pus la dispozitie un bus care ne-a dus pana in centru, aproape de casa (totul se petrecea in afara orasului). Nu am nimic de reprosat, m-am simtit excelent! A fost asa de frumos, incat astazi m-am trezit putin cam tarziu si nu am facut nimic toata ziua :) am lenevit, am descarcat pozele si filmuletele de aseara si am retrait clipele de ieri...nu se compara, dar mi-a facut placere ! :)
Va las si pe voi sa savurati "concertul" :)
Somn usor!

La Multi Ani, Mitzuitzu' ! :)

Trebuia sa fie ceva special...m-am tot gandit...in primu' rand intarzierea o datoram faptului ca ti-am promis ca o sa beau de ziua ta...si doua zile am tot petrecut :) In cinstea ta ! Deci data de 3 octombrie...o sarbatorim si azi, aici, acum :) La Multi Ani, fratele meu ! :) Chiar daca ne despart mii de km, am un cadou pentru tine :))) Check this out ! "va Sandy........Pour que ton rêve se réalise, fait ton chemin, boucles tes valises....." Cand ziceai ca vii sa ma vezi ? :)

Souvenirs...souvenirs...:)

De ce dupa fiecare vacanta ramanem timp indelungat cu gustul dulceag al zilelor cu soare in care nu faceam nimic.. daruiam doar soarelui o parte din nuditatea noastra inocenta, ne stingeam setea cu cate un cocktail de fructe, ne stingeam trupurile cu apa sarata a marii, zambeam...si timpul trecea, parea transparent in fata adevaratelor provocari ale vietii. Aveam timp pentru noi, mai mult decat aveam nevoie, ne lasam purtate de valul fierbinte al serii...era magic! M-as mai intoarce de o mie de ori in timp, daca as putea sa retraiesc acele clipe...si nu pentru ca acum nu as fi fericita...e doar altfel, e cu totul altceva...
Well...fetelor! Recunosc! Nimic nu se compara cu o vacanta impreuna! Sau cu serile noastre in pijama cand nu facem nimic decat sa povestim pana dimineata din trecut si viitor, cu un pahar de vin in mana, nostalgice... :) O sa imi fie dor...adica imi e deja :)
Vestea cea buna e ca Sorina o sa isi faca masterul in Franta si a ajuns azi la Nice ! Si o sa ramana ceva timp...:) Ma bucur tare...abia astept sa merg sa o vad!
O seara buna !

Genial

Cand zic ca Alex Galmeanu e un tip genial, chiar nu glumesc...De fiecare data, atunci cand ma uit peste fotografiile lui, raman cu gura cascata...pur si simplu calatoresc in timp si spatiu, o data cu el. Tipu' le are, trebuie sa recunosc. Sunt unu dintre cei mai mare fani ! E o arta pe care nu multi o inteleg...
Multumesc ! Imi faci zilele mai frumoase :)

O veste buna...:)

Azi am primit o veste, care, recunosc, mi-a facut ziua mai buna :) Se pare ca am aparut pe site-ul Europa FM la cele mai bune 10 bloguri din saptamana 22-28 septembrie: http://www.europafm.ro/stiri/itc/cele-mai-interesante-insemnari-pe-bloguri-in-perioada-22-28-septembrie-2008~n21466/
Nu stiu cat de important pare pentru voi, dar pe mine m-a facut sa zambesc si sa ma "laud" putin in fata iubitului meu :))...chiar daca el nu intelege tot ce am scris eu acolo. M-am tot gandit sa pun si niste posturi in franceza pentru el si prietenii mei de aici, dar sa vedem cum stam cu organizarea :)
Am mai primit o veste buna azi, iar acum astept telefonul "decesiv" pentru un rendez-vous la o firma de publicitate. Nu vreau sa vorbesc prea mult pana nu e nimic sigur, nu e decat un stagiu, dar asa incepe totul...tineti-mi pumnii ! :)
O seara faina!

Alegere...

acum ceva timp am facut o alegere, de vreo cateva zile stau si ma gandesc daca am facut ceea ce trebuia sa fac...daca am tinut cont de semne, sau am fost "oarba" intr-o realitate care a fost construita...sper sa nu aiba nimeni de suferit, atunci cand deciziile cele mai importante vor fi luate...sunt putin agitata, e un lucru decisiv pentru mine...
somn usor

Mini-vacante...:)

Dupa cum va spuneam mai "devreme"... am ajuns in Fr...si m-am hotarat (adica ne-am, impreuna cu Fir) sa nu mai pierdem timpu' si macar o data pe luna sa mergem sa vizitam cate ceva...
Week-end-ul trecut am fost, de exemplu, sa vizitam cetatea din Carcassonne. Ne-am uitat repede pe internet cu o seara inainte, asa ca totul era pus la punct: tren, hotel, ce putem face acolo...din pacate vremea nu a prea tinut cu noi, a plouat putin si batea tare vantul...si in concluzie planul nostru a fost putin dat peste cap. Dar in mare parte am putut profita :)
Mie imi place asa de mult cand plec undeva cateva zile! Seara sunt ca un copil mic...care pleaca in excursie...nu stiu daca mai stiti sentimentu' ala cand plecam in drumetii in scoala generala ? eu cel putin ma gandeam cu doua saptamani inainte, ma pregateam...oricum era frumos si am ramas cu aceeasi senzatie...
Deci vineri seara puneam ultimele detalii la punct...am facut sandwich-uri pentru drum, am facut bagajul, am avut grija sa nu uitam nimic..si uite-ne pe drumurile patriei! :) vitrege! calare pe TGV...a trecut repede timpul, am motait cu capul pe umarul lui ...
Cum am ajuns acolo, ne-am dus direct la hotel, ne-am instalat...si gata de vizitat :) Cetatea e foarte frumoasa, cand am intrat prima data pe stradutele alea mici...am simtit ca au un farmec al lor, parfumul acela discret pe care il simt mereu atunci cand e vorba despre ceva special...pe o parte si pe cealalta a stradutelor erau magazine de bijuterii, dulciuri, suveniruri...din cand in cand piatete cu fantani, casute pe care crescuse iedera...simteam ca ma transpun dintr-o data intr-o alta lume, fugeam de trivialul din ultima vreme...traiam un sentiment frumos...mi-era dor de ceva special...de acest "altfel"... visam cu ochii deschisi ...
Cred ca am stat acolo cateva ore, pierduti in istorie, in picturi, sculpturi, in forme si diversitate...
Seara ne-am retras la hotel sa ne incalzim putin...si am adormit cateva ore :) Voiam sa iesim sa mancam, ceea ce am si facut, dar din pacate am ajuns cam tarziu, peste tot inchideau, nu mai serveau decat de baut...:) N-am avut de ales am baut cate o bere cu sirop de capsuni :) yumy...dupa care ne-am reintors la caldurica...a doua zi cum ne-am trezit am fugit sa mancam...
A fost frumos, ne-am relaxat, ne-am imbogatit cu cate ceva...si cel mai important, ne-am regasit pe noi...:)

Inapoi in tara vitrega...:)

Vorba vine tara vitrega...sa tot fie asa vitrega! De cand am ajuns parca ma simt mai bine. Pe langa faptul ca aici pana si timpul tine cu noi - e soare mai mereu - lumea este ceea ce eu numesc o lume normala (nu perfecta, nu cea mai buna...)
Povestea incepe altfel...am fost acasa doua luni asta vara, in cea mai mare parte in Brasov (slava Domnului, daca stateam si in Bucuresti pe caldurile alea o luam razna).
Orasul e de vis, e splendid, e din ce in ce mai frumos. Sunt flori peste pe unde te uiti, totul e ingrijit...dar nu stiu, nu vreau nici sa fiu critica, oamenii sunt insa din ce in ce mai jos, nu mai au nici un fel de valoare si valori, sunt stresati, frustrati de la cele mai mici detalii pana la ceea ce conteaza cu adevarat. Am impresia, dupa mai mult timp de stat in afara, ca Romania e o tara care a fost inventata ieri, unde asa - zisele "legi" au fost facute azi de cei care isi parcheaza R8-urile, Lambourghini-urile si Ferrari-urile in Dorobanti, de tinerii care isi permit fara scrupule sa intre pe plaja si sa calce cu masinile de teren oameni care nu fac altceva decat sa fie in concediu, la plaja, de cei care intra cu masinile in mare, afisandu-le langa iahturi, de "biznis menul" de cartier, impanzit de tatuaje, care te impiedica sa iti bei linistit cafeaua pe terasa, de vanzatoarea care are tupeul sa-mi spuna ca nu am dreptul sa-mi aleg produsul pe care vreau sa il Cumpar (nu-l cer de mila)...sunt atatea lucruri care ma scot din minti si ma fac sa vreau sa nu ma mai intorc ! Sentimentul e foarte ciudat, pentru ca ceea ce numesc "acasa" e din ce in ce mai trist!
Ca sa nu mai vorbesc de aeroporturi !!! Pentru ca din pacate ele ma intamapina de fiecare data cand ajung acasa. As prefera sa plec dintr-o autogara. De fapt nu. E acelasi lucru. Culmea e ca nu se face nimic. Niciodata.
Si dupa doua luni las totu' in urma si ma intorc in Franta. Montpellier. Soare, zambete, mirosul discret al marii...usor sarat. Ajung si imi dau seama ca mi-a expirat abonamentul de tramvai. Ma duc sa mi-l reinnoiesc. Stau doua minute la coada si un domn angajat al TaM-ului vine sa imi spuna ca daca nu trebuie sa imi fac abonament pentru prima oara sa ma duc la biroul alaturat, e mai putina lume...dupa care imi intinde o foaie pe care trebuie sa o completez...ahhh, nu tipa nimeni la mine ca nu stau la coada care trebuie, nu tipa nimeni la mine ca nu am cerut foaia cand trebuia si acum incurc pe toata lumea...nu tipa nimeni la mine ! Mda...normal...Dupa alte doua minute ma imprietenesc cu fata din spatele meu, care intamplator e la aceeasi facultate. Aflu ca e in intarziere, risca sa piarda un tren, deci o las in fata mea. Normal. Ajung la facultate, iau un rendez-vous pentru inscriere. 14:40, la 14:45 sunt deja in birou semnand ultimele acte, doamna de la biroul 213 e foarte relaxata, de treaba, chiar glumim la un moment dat, intelege ca pentru Cardul European de Asigurare o sa mai dureze ceva timp, dar cum mi-l trimite mama i-l aduc. Are incredere si imi da cartea de student provizorie, in cazul in care cineva o sa mi-o ceara. Imi zice ca ii place cum am iesit in poza. Normal. Dupa amiaza mergem la cumparaturi. Nimeni nu imi da cu cosul peste picioare, nimeni nu se uita urat atunci cand il atingi usor, ba mai mult oricine aici isi cere scuze pentru cel mai mic incident, chiar daca nu e el cel vinovat. Ma duc sa cantaresc fructele. Ma intampina un "buna ziua", un "multumesc", un "la revedere" si un zambet sincer. La casa la fel. Normal.
Traiesc intr-o tara in care oamenii se respecta intre ei, in care un zambet iti poate face ziua mai buna, in care un "buna ziua", un "multumesc" sunt lucruri care fac parte involuntar din cotidian, in care lumea e mai relaxata, mai civilizata, pentru ca asa e normal si nu imposibil.
Chiar simt ca mi s-a oferit o sansa...si pe bune, daca esti tanar si inca simti ca vrei sa schimbi ceva, cel mai bine e sa pleci pentru o perioada. Nu stiu, macar pentru studii, ca sa iti schimbi putin viziunea asupra a ceea ce inseamna "normal"... Incepem sa ne pierdem reperele...E mai ieftin decat in Romania (anul asta am platit apx 200€ pentru un an scolar), chiria e intre 300-500€...mancarea poate putin mai scumpa decat la noi, dar calitatea vietii e cu siguranta mai buna! Normal :)