Am nevoie de timp...ba nu, ma exprim gresit, am nevoie sa ies din timp. Pentru o perioada nelimitata, exact atat cat am nevoie ca sa fiu iar Eu. Stiu, e imposibil. Si paradoxal. Pentru ca daca iesim din timp, s-a terminat tot. Nu mai exista perioade, nici secunde, nici minute, nici ore care trec prea greu sau prea incet. Nu mai exista nimic. Ne intoarcem de unde am plecat. Si o luam de la capat cu alta viata, alta energie, alta minte, dar acelasi suflet.
3 comentarii:
superb..atat...hai fie..si adevarat:*:)
iesirea din timp, e doar o incercare de efractie in eternitate... gestul e eroic, rezultatul deplorabil :)
"..Ce-ti pasã tie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?
Trãind în cercul vostru strîmt
Norocul vã petrece,
Ci eu în lumea mea mã sîmt
Nemuritor si rece."
Trimiteți un comentariu