luni, 29 septembrie 2008

Genial


Cand zic ca Alex Galmeanu e un tip genial, chiar nu glumesc...De fiecare data, atunci cand ma uit peste fotografiile lui, raman cu gura cascata...pur si simplu calatoresc in timp si spatiu, o data cu el. Tipu' le are, trebuie sa recunosc. Sunt unu dintre cei mai mare fani ! E o arta pe care nu multi o inteleg...
Multumesc ! Imi faci zilele mai frumoase :)

O veste buna...:)

Azi am primit o veste, care, recunosc, mi-a facut ziua mai buna :) Se pare ca am aparut pe site-ul Europa FM la cele mai bune 10 bloguri din saptamana 22-28 septembrie: http://www.europafm.ro/stiri/itc/cele-mai-interesante-insemnari-pe-bloguri-in-perioada-22-28-septembrie-2008~n21466/
Nu stiu cat de important pare pentru voi, dar pe mine m-a facut sa zambesc si sa ma "laud" putin in fata iubitului meu :))...chiar daca el nu intelege tot ce am scris eu acolo. M-am tot gandit sa pun si niste posturi in franceza pentru el si prietenii mei de aici, dar sa vedem cum stam cu organizarea :)
Am mai primit o veste buna azi, iar acum astept telefonul "decesiv" pentru un rendez-vous la o firma de publicitate. Nu vreau sa vorbesc prea mult pana nu e nimic sigur, nu e decat un stagiu, dar asa incepe totul...tineti-mi pumnii ! :)
O seara faina!

miercuri, 24 septembrie 2008

Alegere...


acum ceva timp am facut o alegere, de vreo cateva zile stau si ma gandesc daca am facut ceea ce trebuia sa fac...daca am tinut cont de semne, sau am fost "oarba" intr-o realitate care a fost construita...sper sa nu aiba nimeni de suferit, atunci cand deciziile cele mai importante vor fi luate...sunt putin agitata, e un lucru decisiv pentru mine...
somn usor

Mini-vacante...:)





Dupa cum va spuneam mai "devreme"... am ajuns in Fr...si m-am hotarat (adica ne-am, impreuna cu Fir) sa nu mai pierdem timpu' si macar o data pe luna sa mergem sa vizitam cate ceva...
Week-end-ul trecut am fost, de exemplu, sa vizitam cetatea din Carcassonne. Ne-am uitat repede pe internet cu o seara inainte, asa ca totul era pus la punct: tren, hotel, ce putem face acolo...din pacate vremea nu a prea tinut cu noi, a plouat putin si batea tare vantul...si in concluzie planul nostru a fost putin dat peste cap. Dar in mare parte am putut profita :)
Mie imi place asa de mult cand plec undeva cateva zile! Seara sunt ca un copil mic...care pleaca in excursie...nu stiu daca mai stiti sentimentu' ala cand plecam in drumetii in scoala generala ? eu cel putin ma gandeam cu doua saptamani inainte, ma pregateam...oricum era frumos si am ramas cu aceeasi senzatie...
Deci vineri seara puneam ultimele detalii la punct...am facut sandwich-uri pentru drum, am facut bagajul, am avut grija sa nu uitam nimic..si uite-ne pe drumurile patriei! :) vitrege! calare pe TGV...a trecut repede timpul, am motait cu capul pe umarul lui ...
Cum am ajuns acolo, ne-am dus direct la hotel, ne-am instalat...si gata de vizitat :) Cetatea e foarte frumoasa, cand am intrat prima data pe stradutele alea mici...am simtit ca au un farmec al lor, parfumul acela discret pe care il simt mereu atunci cand e vorba despre ceva special...pe o parte si pe cealalta a stradutelor erau magazine de bijuterii, dulciuri, suveniruri...din cand in cand piatete cu fantani, casute pe care crescuse iedera...simteam ca ma transpun dintr-o data intr-o alta lume, fugeam de trivialul din ultima vreme...traiam un sentiment frumos...mi-era dor de ceva special...de acest "altfel"... visam cu ochii deschisi ...
Cred ca am stat acolo cateva ore, pierduti in istorie, in picturi, sculpturi, in forme si diversitate...
Seara ne-am retras la hotel sa ne incalzim putin...si am adormit cateva ore :) Voiam sa iesim sa mancam, ceea ce am si facut, dar din pacate am ajuns cam tarziu, peste tot inchideau, nu mai serveau decat de baut...:) N-am avut de ales am baut cate o bere cu sirop de capsuni :) yumy...dupa care ne-am reintors la caldurica...a doua zi cum ne-am trezit am fugit sa mancam...
A fost frumos, ne-am relaxat, ne-am imbogatit cu cate ceva...si cel mai important, ne-am regasit pe noi...:)

marți, 16 septembrie 2008

Inapoi in tara vitrega...:)


Vorba vine tara vitrega...sa tot fie asa vitrega! De cand am ajuns parca ma simt mai bine. Pe langa faptul ca aici pana si timpul tine cu noi - e soare mai mereu - lumea este ceea ce eu numesc o lume normala (nu perfecta, nu cea mai buna...)
Povestea incepe altfel...am fost acasa doua luni asta vara, in cea mai mare parte in Brasov (slava Domnului, daca stateam si in Bucuresti pe caldurile alea o luam razna).
Orasul e de vis, e splendid, e din ce in ce mai frumos. Sunt flori peste pe unde te uiti, totul e ingrijit...dar nu stiu, nu vreau nici sa fiu critica, oamenii sunt insa din ce in ce mai jos, nu mai au nici un fel de valoare si valori, sunt stresati, frustrati de la cele mai mici detalii pana la ceea ce conteaza cu adevarat. Am impresia, dupa mai mult timp de stat in afara, ca Romania e o tara care a fost inventata ieri, unde asa - zisele "legi" au fost facute azi de cei care isi parcheaza R8-urile, Lambourghini-urile si Ferrari-urile in Dorobanti, de tinerii care isi permit fara scrupule sa intre pe plaja si sa calce cu masinile de teren oameni care nu fac altceva decat sa fie in concediu, la plaja, de cei care intra cu masinile in mare, afisandu-le langa iahturi, de "biznis menul" de cartier, impanzit de tatuaje, care te impiedica sa iti bei linistit cafeaua pe terasa, de vanzatoarea care are tupeul sa-mi spuna ca nu am dreptul sa-mi aleg produsul pe care vreau sa il Cumpar (nu-l cer de mila)...sunt atatea lucruri care ma scot din minti si ma fac sa vreau sa nu ma mai intorc ! Sentimentul e foarte ciudat, pentru ca ceea ce numesc "acasa" e din ce in ce mai trist!
Ca sa nu mai vorbesc de aeroporturi !!! Pentru ca din pacate ele ma intamapina de fiecare data cand ajung acasa. As prefera sa plec dintr-o autogara. De fapt nu. E acelasi lucru. Culmea e ca nu se face nimic. Niciodata.
Si dupa doua luni las totu' in urma si ma intorc in Franta. Montpellier. Soare, zambete, mirosul discret al marii...usor sarat. Ajung si imi dau seama ca mi-a expirat abonamentul de tramvai. Ma duc sa mi-l reinnoiesc. Stau doua minute la coada si un domn angajat al TaM-ului vine sa imi spuna ca daca nu trebuie sa imi fac abonament pentru prima oara sa ma duc la biroul alaturat, e mai putina lume...dupa care imi intinde o foaie pe care trebuie sa o completez...ahhh, nu tipa nimeni la mine ca nu stau la coada care trebuie, nu tipa nimeni la mine ca nu am cerut foaia cand trebuia si acum incurc pe toata lumea...nu tipa nimeni la mine ! Mda...normal...Dupa alte doua minute ma imprietenesc cu fata din spatele meu, care intamplator e la aceeasi facultate. Aflu ca e in intarziere, risca sa piarda un tren, deci o las in fata mea. Normal. Ajung la facultate, iau un rendez-vous pentru inscriere. 14:40, la 14:45 sunt deja in birou semnand ultimele acte, doamna de la biroul 213 e foarte relaxata, de treaba, chiar glumim la un moment dat, intelege ca pentru Cardul European de Asigurare o sa mai dureze ceva timp, dar cum mi-l trimite mama i-l aduc. Are incredere si imi da cartea de student provizorie, in cazul in care cineva o sa mi-o ceara. Imi zice ca ii place cum am iesit in poza. Normal. Dupa amiaza mergem la cumparaturi. Nimeni nu imi da cu cosul peste picioare, nimeni nu se uita urat atunci cand il atingi usor, ba mai mult oricine aici isi cere scuze pentru cel mai mic incident, chiar daca nu e el cel vinovat. Ma duc sa cantaresc fructele. Ma intampina un "buna ziua", un "multumesc", un "la revedere" si un zambet sincer. La casa la fel. Normal.
Traiesc intr-o tara in care oamenii se respecta intre ei, in care un zambet iti poate face ziua mai buna, in care un "buna ziua", un "multumesc" sunt lucruri care fac parte involuntar din cotidian, in care lumea e mai relaxata, mai civilizata, pentru ca asa e normal si nu imposibil.
Chiar simt ca mi s-a oferit o sansa...si pe bune, daca esti tanar si inca simti ca vrei sa schimbi ceva, cel mai bine e sa pleci pentru o perioada. Nu stiu, macar pentru studii, ca sa iti schimbi putin viziunea asupra a ceea ce inseamna "normal"... Incepem sa ne pierdem reperele...E mai ieftin decat in Romania (anul asta am platit apx 200€ pentru un an scolar), chiria e intre 300-500€...mancarea poate putin mai scumpa decat la noi, dar calitatea vietii e cu siguranta mai buna! Normal :)


joi, 4 septembrie 2008

Sade - By Your Side

"Mi-a placut ca m-ai iubit pentru o secunda, mi-ai daruit ce aveai mai drag, clipa nepretuita in care mana ta imi mangaia trupul obosit de parca ar fi stiut ca era ultima ora pe care urma sa o petrecem impreuna. Am adormit in bratele tale, sufletul meu era suflare, departe, purtat de vant, trupul mi-era strain...nu reuseam sa ma opresc! As fi vrut poate sa te iubesc pe loc, dar n-am stiut cum. Nu te cunosteam inca. M-a fulgerat un gand care aducea cu el uitarea..cand am deschis ochii ma simteam copil il lumea ta, traiam o poveste..."