Inapoi in Europa.

Am aterizat acum vreo 12 ore in Madrid, dupa un zbor de aproape 9 in care nu am atipit nici macar o secunda! M-am uitat la doua filme, am vazut in sfarsit "Water for elephants" :) Sunt inca putin debusolata cu toate schimbarile astea de fus orar, ultima oara am dormit acum mult timp. Nu mai stiu exact ce zi e...dar stiu ca vreau sa impartasesc cateva ganduri si simtiri asa proaspete cum sunt acum. Sper sa reusesc sa fiu cat de cat coerenta pana la capat.
Prima chestie care imi vine in minte e faptul ca vreau sa ma intorc cat mai curand in Venezuela- in primul rand pentru starea de bine si calmul de care am avut parte acolo in mod constant si neconditionat. Calatoria asta m-a facut sa-mi dau seama de foarte multe lucruri...
In primul rand de faptul ca putem trai cu foarte putin, foarte simplu si decent si sa fim totusi fericiti. Poate mult mai fericiti decat cei care au deja mult si isi doresc si mai mult.
Azi ma simt un pic goala pe dinauntru ca si cand ceva din mine ar lipsi, poate si din cauza sau gratie faptului ca acolo am cunoscut pe cineva care mi-a schimbat putin gandirea despre viata si felul de a fi. Cineva care mi-a aratat cat de frumos e sa iubesti si sa oferi neconditionat, doar pentru ca asta simti. Sau pur si simplu asa am fost dintotdeauna, doar ca nu cunoscusem persoana potrivita care sa imi arate toate astea, tot ceea ce suntem noi, mereu, dar nu vedem.
Pe tot parcursul celor 34 de zile - cat am stat in Venezuela - ma bucur ca am reusit sa ma tin de jurnalul in care am scris aproape in fiecare zi, exceptiile fiind zilele prea pline si in care ajungeam prea tarziu acasa ca sa mai fiu buna de ceva. M-am gandit sa transcriu cateva pasaje aici, probabil cele mai semnificative.
Ma gandeam sa incep chiar in seara asta cu primele ganduri din avion la dus (adica Madrid - Caracas :) ):
22 iulie 2011 - "In avion dupa 7h de zbor si doua filme. Ascult Beatles. Timpul a trecut relativ repede in comparatie cu Bucuresti - Madrid. Drumul ala mi s-a parut infinit...Nu vreau sa uit nimic din aventura asta asa ca tre´sa trec pe caiet primele conversatii in spaniola "Can I have more leche, please?" (haha, asta a fost conversatia cu steward-ul din avion). Am un sentiment de bine si de siguranta cu toate ca nu e deloc cazul . Nu stiu de unde atata optimism. Cred ca e foarte important sa crezi in viata. Sa ajungi la un nivel la care sa ai propriile valori, credinte, incredere in bine, sa-ti doresti Lumina in mod constant. Eu asta cer mereu in rugaciunile mele din ultima vreme. Sa am Lumina care sa ma calauzeasca mereu spre lucrurile bune, oamenii buni. Restul vine intotdeauna de la sine".

Incep sa ma usture ochii de somn si parca sa mi se inchida usor usor, tare mult as vrea sa mai am energie pentru inca doua zile de scris, am atatea de povestit...si atatea fotografii pe care nu vreau sa le tin numai pentru mine...