Întotdeauna sunt multe întâmplări frumoase de povestit și la fel de multe trec pe lângă noi fără sa le mai așternem pe hârtie..din păcate. Căci fără sa vrem vine vremea uitării și cu ea se duc amintiri frumoase aparent neînsemnate sau pe care credem ca ni le vom amintit mereu.
Înainte sa părăsesc Belgia, adică acum mai puțin de doua săptămâni, am fost sa o vad pe Mira undeva lângă Brugge și am avut un sfârșit de săptămâna foarte frumos. Părintii ei stau la casa într-un loc liniștit și uitasem cât e de plăcut sa te trezești, sa deschizi geamul și sa vezi cât privești cu ochii natura, sa mănânci în fiecare zi afara, pe terasa. De nedescris. Trebuie trăit.
In alta ordine de idei, eu cred ca atragi ceea ce ești - adică ceea ce simți și ți se întâmpla numai lucruri bune dacă continui sa crezi. Astfel, peste puțin timp o sa plec în Venezuela cu un fel de voluntariat și credeți-ma ca am emoții cât casa și ca abia aștept! Mi se pare ca un vis devine realitate. Mai mult, ma trezesc în fiecare dimineața zâmbind și trăiesc încă cu impresia ca e numai un vis...:)
O zi frumoasa cu mult soare asa cum e și la Brașov! :)
2 comentarii:
Si eu am emotii pt tine, dar de abia astept sa ajungi acolo..te si vad prin copac, cautand o conexiune la internet prin care sa ne tii la curent cu pretul petrolului si cat mai costa sa faci un plin :))
Nici nu stiu venezuelenii ce noroc pe capul lor sa te aiba acolo, dar sunt convinsa ca o sa-si dea repede seama :) puup
Maria...ma faci sa rad și sa zâmbesc în același timp asa complice...ce frumos zici tu acolo ce zici...:) Te aștept la Brașov la o socată proaspăta! :)
Trimiteți un comentariu